Cum sa faci fata discriminarii la locul de munca
Discriminarea este un fenomen cu care probabil cei mai multi dintre noi am luat contact in mod direct sau indirect in diverse contexte, dar despre care ne este dificil sa discutam sau impotriva caruia ne este greu sa actionam. In urma studiului realizat de Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii in acest an, a reiesit ca 51% dintre romani considera fenomenul de discriminare ca fiind una dintre problemele actuale.
Discriminarea vizeaza un tratament diferit care defavorizeaza o persoana sau un grup in comparatie cu altele aflate in situatii similare. Cele mai intalnite forme de discriminare sunt cele legate de sex, varsta, orientare sexuala, rasa, precum si discriminarea persoanelor cu dizabilitati.
Discriminarea la locul de munca poate sa apara in urmatoarele situatii:
► La interviu si la angajare
► In stabilirea si schimbarea conditiilor de munca, a salariului, precum si a responsabilitatilor
► Formarea si dezvoltarea profesionala
► Posibilitatile de promovare
► Concedierea
Mobbing si Bullying
In mediul organizational, luam contact cu persoane de diferite varste, rase, care au propriile credinte si opinii. Cu cat mai mari sunt diferentele intre colegi, cu atat exista mai multe sanse sa apara un comportament de discriminare. In contextul organizational, apar doua forme particulare de discriminare: mobbing si bullying.
Mobbing-ul este un fenomen la granita cu discriminarea si poate fi doar partial considerat un tip de discriminare, deoarece se leaga exclusiv de locul de munca. Acesta se refera la actiuni de agresivitate psihologica realizate de un sef sau coleg pentru a determina victima sa paraseasca compania, in conditiile in care concedierea sa nu se poate realiza fara motive intemeiate. Aceste actiuni pot afecta starea de sanatate a persoanei supusa unei astfel de agresiuni psihologice si chiar ii poate aduce prejudicii psihice si sociale.
Pentru a putea vorbi de mobbing, astfel de comportamente trebuie sa se repete cu o frecventa regulata pe o perioada de minim 6 luni.
In continuare, iti vom prezenta cele cinci tipuri de comportamente specifice fenomenului de mobbing:
► Actiuni destinate limitarii posibilitatii de exprimare a victimei – aceasta nu are posibilitatea de a-si expune punctul de vedere in fata sefilor, este intrerupta cand vorbeste, colegii jignesc victima, facand referire la munca si viata personala a acesteia.
► Actiuni care vizeaza izolarea victimei – nu se vorbeste cu victima, aceasteia i se atribuie un loc care sa o izoleze de colegi, este ignorata prezenta ei.
► Actiuni de desconsiderare a victimei in fata colegilor – sunt lansate diverse zvonuri despre victima, este ridiculizata si chiar hartuita sexual.
► Actiuni de discreditare profesionala a victimei – nu ii sunt atribuite sarcini sau i se atribuie unele sub sau peste nivelul calificarii, uneori trebuie sa indeplineasca sarcini umilitoare.
► Actiuni care vizeaza compromiterea sanatatii victimei – ii sunt incredintate sarcini periculoase sau nocive pentru sanatate sau victima este agresata fizic si/sau sexual.
Bullying-ul este un comportament abuziv, caracterizat prin dorinta de a umili pe cineva prin utilizarea violentei psihologice, verbale sau fizice.
Daca mobbing-ul este in general realizat de colegi, bullying-ul este specific superiorilor. Aceasta actiune deriva din dorinta de a-si consolida propria pozitie si are drept consecinta pierderea eficacitatii victimei, in cazul in care aceasta cedeaza acestui comportament abuziv. In situatia in care victima ia masuri impotriva acestui tip de comportament, atacatorul se va retrage. Spre deosebire de mobbing, care apare cu o anumita frecventa, bullying-ul poate avea o aparitie singulara sau regulata, dar fara a urmari un anumit tipar.
Efectele pe care le pot avea mobbing-ul si bullying-ul vizeaza atat consecintele organizationale, cele asupra victimei, cat si consecintele sociale.
Consecintele organizationale. Aceste comportamente de discriminare au efect si asupra organizatiei, in conditiile in care eficacitatea victimei scade, angajamentul angajatului fata de organizatie se diminueaza si creste fluctuatia de personal.
Consecinte asupra victimei. Victima isi poate pierde increderea in sine in urma unor actiuni de discriminare repetate, poate experimenta diverse stari precum furie, frustrare, depresie sau poate avea probleme de sanatate cauzate de nivelul prea ridicat de stres la care este supusa.
Consecintele sociale. Acestea se refera la decizia victimei de a parasi compania, care poate presupune si o perioada de somaj, precum si implicarea unei instante de judecata, in cazul in care aceasta decide sa ia masuri legale impotriva atacatorului.
Cum sa faci fata situatiilor de mobbing si bullying
In cazul in care colegii te umilesc, fac remarci jignitoare la adresa ta, te izoleaza sau nu te saluta sau daca primesti sarcini care nu intra in atributia ta si sunt cu mult peste sau sub calificarea ta pentru o perioada mai lunga de 6 luni, este posibil sa fii victima unui fenomen de mobbing.
Daca ai ajuns in situatia in care te simti discriminat si au inceput sa apara consecinte din cauza comportamentului colegilor sau sefilor, dupa ce te-ai informat in prealabil despre tipul de discriminare la care esti supus, trebuie sa iei o serie de masuri, pentru a opri aceste actiuni.
In primul rand, trebuie sa aduni dovezi care sa confirme spusele tale. Iti poti nota data, ora, cuvintele sau actiunile specifice ale agresorului, persoanele care erau de fata si care pot fi martori. Orice e-mail care contine injurii sau umiliri trebuie pastrate ca probe.
Urmatorul pas consta in raportarea acestor comportamente sefului direct, iar in cazul in care acesta nu te sustine sau chiar el este agresorul, poti cere ajutorul departamentului de Resurse Umane, pentru a investiga aceasta plangere.
In cazul in care iti doresti sa parasesti compania cat mai repede, este recomandat sa iti cauti un alt loc de munca inainte de a face acest pas.
O metoda eficienta de a face fata stresului este de a adopta o alimentatie sanatoasa, de a face sport, iar in cazul care simti ca nu vei reusi sa treci singur peste efectele unei astfel de situatii, poti apela la un psiholog, care te poate ajuta sa faci fata mai usor.
O ultima optiune ar fi de a apela la o instanta de judecata, dar este de preferat sa te consulti cu un avocat, pentru a fi sigur ca dovezile tale vor fi admise. Desi in Romania nu exista legi pentru pedepsirea comportamentelor de mobbing, acestea vor intra in categoria formelor de discriminare.
Desi in Romania inca nu sunt foarte cunoscute aceste doua fenomene, diverse ONG-uri au inceput sa ridice problema lor in mediul organizational. Pentru semnalarea cazurilor de discriminare si pentru a ti se oferi suport in astfel de situatii, poti apela la ajutorul Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii si la primul Centru Anti-Mobbing.
