Work - life balance: Echilibrul dintre viata personala si cea profesionala

Daca intre 1986 si 1996 s-a vorbit despre echilibrul dintre viata personala si cea profesionala de doar 32 de ori in media, doar in 2007 a fost mentionat de 1674 de ori. Trebuie sa ne amintim constant ca serviciul este doar o parte foarte importanta din viata noastra, nu cea mai importanta. Chiar daca acesta tinde sa preia si sa consume mare parte din timpul nostru, trebuie sa gasim un echilibru intre cariera si viata privata, care sa ne fereasca de stresul de la birou si sa ne permita sa ne bucuram de viata persoanala.

Work-life balance difera de la persoana la persoana, fiind, insa, o abordare a existentei contemporane ce vine in incercarea de a rezolva conflictul din ce in ce mai intalnit intre viata persoanala (cu tot ce cuprinde aceasta: familie, prieteni sau doar nevoia de timp liber) si cariera.

Bineinteles, prioritatile fiecaruia difera in functie de o serie de factori, printre care varsta, care poate schimba complet viziunea unui angajat. Astfel, daca aveti intre 20 si 35 de ani, este posibil sa va fi stabilit angajamente puternice pentru construirea unei cariere solide, lasand in plan secund viata de familie. Pe de alta parte, daca aveti intre 35 si 50 de ani, accentul poate fi pus mai mult pe viata de familie si pe activitatile personale, care nu au fost prezent in alte etape ale vietii.

Indiferent de lucrurile pe care trebuie sa le faceti pentru a atinge acest echilibru, este vital sa vi-l stabiliti ca obiectiv.

In climatul economic actual, in care presiunea de a lucra mai mult si mai bine este prezenta in orice moment, nevoia de a va relaxa si de a elimina stresul este din ce in ce mai des resimtita. Dorinta de a detine controlul asupra factorilor care va afecteaza viata este in natura umana.  Insa dezechilibrul poate avea o serie de rezultate negative:

• Extenuarea: O persoana care a lucrat prea mult va fi, intr-un anumit moment, extenuata, atat in plan profesional, cat si personal. Acest lucru poate avea drept consecinte probleme cu angajatorul care poate vedea doar lipsa de interes sau dificultatile pe care le intampinati in realizarea task-urilor in aceasta perioada. In cel mai fericit caz, angajatorul poate intelege care este problema si va va sustine in gasirea acestui echilibru. Pe de alta pastre, insa, acesta poate sa nu inteleaga si poate lua masuri disciplinare sau va poate concedia.
• Stresul: faptul ca nu atingeti acest echilibru poate genera si mai mult stres in viata dumneavoastra. Cum bine stim, stresul poate cauza atat probleme de sanatate, cat si probleme in viata privata. Este important, de asemenea, sa afli daca suferi de sindromul burnout.

Aceste aspecte isi pot pune amprenta pe viata persoana si profesionala a indivizilor, printr-un impact fizic, o ruptura in relatii sau lipsa performantei la locul de munca. Tineti minte ca acest ravnit echilibrul are ca premiza nevoia de recunoastere si respectare a dreptului unei persoane de a avea o viata implinita atat in cadrul muncii remunerate, cat si in afara acesteia. Scopul acestui echilibru este eliminarea stresului resimtit de angajat si sporirea performantelor la locul de munca.

Atingerea acestui echilibru poate avea efecte pozitive si asupra companiei, nu doar asupra indivizilor.

• Angajatii fericiti, asupra carora nu exista presiune constanta sau nu se rasfange un factor de stres major, sunt mai productivi.
• In cazul in care un angajat paraseste compania din cauza suprasolicitatii, exista costuri mai mari de recrutare decat daca i s-ar permite acestuia sa aiba timp liber.
• In lupta dintre companii pentru cei mai buni candidati, oferirea unui program de lucru flexibil sau a unei serii de optiuni flexibile de lucru pot atrage angajati cu potential. Potrivit studiului Cei mai doriti angajatori in 2014, 27% dintre tinerii profesionisti si studentii intervievati doresc un program de lucru flexibil.

Primul pas in gasirea acestui echilibru este sa va ganditi atat la cerintele de la locul de munca, cat si la cele din viata persoanal. Desigur, aceste aspecte difera de la individ la individ. Cu toate acestea, trebuie sa va straduiti sa stabiliti un set de reguli care sa va permita sa deveniti performant la locul de munca, fara a fi stresant, si, in acelasi timp, sa aveti timp pentru familie si prieteni. Moduri prin care puteti face aceste lucruri:

• Creati limite realiste intre job si celelalte aspecte ale vietii;
• Prioritizati sarcinile de lucru si evenimentele la care trebuie sa participati, atat la locul de munca, cat si in viata privata;
• Pastrati timp si pentru dumneavoastra: programati o activitate in timpul liber sau setati-va o perioada de timp in care nu veti face nimic legat de locul de munca;
• Discutati cu familia, intrebati-i daca acestia considera ca petreceti prea mult timp la serviciu;
• Va autoiluzionati cand va ganditi ca veti termina tot ce aveti de facut daca acordati timp suplimentar acestor sarcini. Nu veti termina niciodata. Setati o lista de obiective pentru o zi de munca si tineti-va de aceasta, in limitele timpului pe care il stabiliti. 30% dintre angajati nu isi organizeaza ziua de lucru sau sarcinile pe care le au de indeplinit. To-do list este o metoda foarte buna pentru eficientizarea activitatilor;
• Pe de alta parte, nu trebuie sa uitati responsabilitatile de la locul de munca. Cele mai fericite persoane nu sunt cele care nu au nicio grija. Acelea sunt plictisite. Conform studiilor, cele mai fericite persoane sunt cele care au multe de facut, dar nu sub presiune constanta. Anxietatea este, in general, redusa de nivelul de control pe care il aveti asupra lucrurilor. De aceea, cheie acestui echilibru este tot controlul;
• Fii perfectionist, dar cu sensul pozitiv. Majoritatea studiilor despre echilibrul intre viata persoanala si cea profesionala mentioneaza 2 tipuri de perfectionism:
  • Perfectionismul mentinut in limitele normale, care impune standarde inalte, dar nu afecteaza starea de bine si fericirea persoanal.
  • Perfectionismul nevrotic, care leaga fericirea personala in mod direct de atingerea unor standarde imposibile. Imposibilitatea acestor standarde are drept consecinta reverificari multiple si amanari nenumarate.
• Stabiliti care sunt lucrurile cu adevarat importante si care sunt lucrurile mai putin importante. Studiile demonstreaza ca aproape 80% din ziua de lucru este risipita pe activitati mai putin importante. Cum puteti prioritiza?

2. Care este cauza rezultatelor disproportionate? Exista momente cand aveti rezultate foarte bune si sunteti performant la locul de munca si zile in care aveti rezultate foarte slabe. De cele mai multe ori, acestea din urma au drept cauza modul dumneavoastra de lucru: rezolvati orice task, fara a tine cont de importanta sau de urgenta.

Gary Keller, in cartea The One Thing, afirma: “Majoritatea oamenilor extrag 80% dinte rezultatele pozitive din 20% din munca pe care o fac. Prin urmare, focalizeaza-te pe cele 20 de procente.”

3. Care sunt lucrurile pe care doar dvs le puteti face? Ganditi-va care sunt lucrurile pe care doar dvs le puteti face, atat la serviciu, cat si acasa, si focalizati-va atentia pe acestea, luand in considerare, evident, si importanta acestora.

Pete Drucker, management guru, sugereaza ca oamenii sa se focalizeze doar pe lucrurile pe care le pot face cu adevat. Restul trebuie delegate sau neglijate. Mai bine de o ora si jumatate poate fi economisita saptamanal prin delegarea unor sarcini marunte.

4. Care sunt cele mai importante lucruri acum? In mod sigur, va simtiti bine atunci cand indepliniti mai multe lucruri de pe lista de to-do. Insa, ce conteaza cu adevarat este indeplinirea lucrurilor care sunt urgente si importante. Asa cum reiese si din matricea Eisenhower (foto), ce este urgent nu este, neaparat, si important si, pe de alta parte, ce este important nu este neaparat si urgent.

92% dintre angajatii romani lucreaza mai mult de 50 de ore pe saptamana, transformandu-se de cele mai multe ori, in workaholici. Workaholicul, englezism devenit popular si in limba romana, denumeste o persoana dependenta de munca, persoana care munceste compulsiv, fara a atinge un echilibru intre viata profesionala si cea persoanala. Acestia nu sunt fericiti, chiar daca la locul de munca sunt performanti.

Decizia de a munci peste program sau de a munci in plus, adesea fara o motivatie financiara suplimentara, poate veni din dorinta de a avansa mai repede in plan profesional, pe de o parte, sau din nevoia de a-si pastra job-ul, mai ales in contextul economic actual, pe de alta parte. Nu in ultimul rand, exista persoane pentru care job-ul este cel mai important aspect din viata de zi cu zi. Incercati sa evitati aceasta situatie si sa atingeti echilibrul de care aveti nevoie.