Burnout - cum il recunosti si cum sa-l eviti @Train 2 Perform
Este clar faptul ca izbucnirea pandemiei de COVID-19 a insemnat o provocare pentru noi toti. Schimbarile prin care am trecut si inca ne confruntam, ne-au obligat sa reorganizam o mare parte din activitatile din viata de zi cu zi. Totul ce tine de locul de munca s-a modificat, oamenii fiind supusi unor conditii stresante si unor tensiuni emotionale puternice. Pentru a reusi sa indentificam prezenta sau absenta acestui sindrom, trebuie mai intai sa cunoastem modul de manifestare a acestuia.
Burnout-ul este o metafora care este des utilizata pentru a descrie o stare sau un proces mental de epuizare, similar cu stingerea flacarei unei lumanari sau a unui incendiu. Expresia to burn out este tradusa drept a arde, a epuiza, a esua. Mai pe scurt, a deveni epuizat prin solicitarea in exces a energiei, puterii sau resurselor (De Dreu, Van Dierendonck & Dijkstra, 2004).
Nu de multe ori, burnout-ul este definit si drept boala corporatistilor, dar, de fapt, burnout-ul apare si in randul persoanelor care au o deosebita responsabilitate la locul de munca si de asemenea, multe interactiuni sociale. Pe langa epuizarea fizica si psihica, persoana isi pierde entuziasmul si initiativa profesionala, instaurandu-se ulterior si stari atipice si atitudini ostile in raport cu activitatile desfasurate (Rusnac & Bostan, 2020).
In studiile din domeniul psihologiei, de cele mai multe ori sindromul burnout este conceptualizat ca fiind un model tridimensional:
• epuizarea emotionala - este o neincetata oboseala fizica si mentala. Poate fi resimtita drept o consumare totala a energiei care duce la stari de indispozitie, uneori manifestate si prin episoade depresive.
• depersonalizarea - in aceasta etapa persoana incepe sa se distanteze fata de locul de munca. Simte ca munceste prea mult, relatiile cu ceilalti devin disfunctionale, fie prin dependenta fata de cei din jur, fie prin negativism si atitudine critica (Glavan, 2017).
• simtul eficacitatii scazute - persoana afectata de burnout prezinta o nemultumire generala fata de sine, de abilitatile profesionale si de eficacitatea sa. Are o incredere in sine scazuta si traieste sentimente de inadecvare.
Ce poate fi important de mentionat este faptul ca burnout-ul poate aparea atat din cauze profesionale, cat si din cauza indatoririlor sociale (cresterea copiilor, ingrijirea parintilor bolnavi, casa) dar mai ales din combinarea celor doua.
Un sondaj realizat in Romania pe parcursul anului trecut, arata ca 4 din 10 angajati au avut un an mai greu in 2021 fata de 2020.
Statisticile indica ca 47% dintre angajati nu au reusit sa echilibreze viata personala cu volumul de munca. Principalii stresori care au dus la dezechilibrul calitatii vietii sunt:
Burnout-ul este o metafora care este des utilizata pentru a descrie o stare sau un proces mental de epuizare, similar cu stingerea flacarei unei lumanari sau a unui incendiu. Expresia to burn out este tradusa drept a arde, a epuiza, a esua. Mai pe scurt, a deveni epuizat prin solicitarea in exces a energiei, puterii sau resurselor (De Dreu, Van Dierendonck & Dijkstra, 2004).
Nu de multe ori, burnout-ul este definit si drept boala corporatistilor, dar, de fapt, burnout-ul apare si in randul persoanelor care au o deosebita responsabilitate la locul de munca si de asemenea, multe interactiuni sociale. Pe langa epuizarea fizica si psihica, persoana isi pierde entuziasmul si initiativa profesionala, instaurandu-se ulterior si stari atipice si atitudini ostile in raport cu activitatile desfasurate (Rusnac & Bostan, 2020).
In studiile din domeniul psihologiei, de cele mai multe ori sindromul burnout este conceptualizat ca fiind un model tridimensional:
• epuizarea emotionala - este o neincetata oboseala fizica si mentala. Poate fi resimtita drept o consumare totala a energiei care duce la stari de indispozitie, uneori manifestate si prin episoade depresive.
• depersonalizarea - in aceasta etapa persoana incepe sa se distanteze fata de locul de munca. Simte ca munceste prea mult, relatiile cu ceilalti devin disfunctionale, fie prin dependenta fata de cei din jur, fie prin negativism si atitudine critica (Glavan, 2017).
• simtul eficacitatii scazute - persoana afectata de burnout prezinta o nemultumire generala fata de sine, de abilitatile profesionale si de eficacitatea sa. Are o incredere in sine scazuta si traieste sentimente de inadecvare.
Ce poate fi important de mentionat este faptul ca burnout-ul poate aparea atat din cauze profesionale, cat si din cauza indatoririlor sociale (cresterea copiilor, ingrijirea parintilor bolnavi, casa) dar mai ales din combinarea celor doua.
Un sondaj realizat in Romania pe parcursul anului trecut, arata ca 4 din 10 angajati au avut un an mai greu in 2021 fata de 2020.
Statisticile indica ca 47% dintre angajati nu au reusit sa echilibreze viata personala cu volumul de munca. Principalii stresori care au dus la dezechilibrul calitatii vietii sunt:
- volumul mare de munca (23,4%)
- epuizare psihica (22,7%)
- pandemia si starea de anxietate (19,7%)
O alta statistica mai putin optimista spune ca 75% din oamenii din organizatiile din Romania au trecut prin cel putin un episod de burnout in ultimii 5 ani, in conditiie in care 20% din acestia spun ca nu cunosc destule informatii in asa fel incat sa identifice burnout-ul.
Pana nu demult, burnout-ul a fost categorizat drept o boala imaginara, inexistenta, de multe ori, nefiind luata in serios, dar care totusi, la nivel mondial a inregistrat un numar mare de victime.
Vestea buna este ca, in anul 2019, Organizatia Mondiala a Sanatatii a introdus pentru prima data sindromul burnout in Clasificarea Internationala a Bolilor (ICD). Acest lucru permite populatiei un sprijin pentru prevenirea cat si combaterea instalarii sindromului burnout. Poate asigura angajatului un concediu medical platit, consiliere psihologica sau un program de reintegrare profesionala dupa vindecare.
Ce strategii putem adopta pentru a evita instalarea burnout-ului?
- activitatile fizice – in momentul in care creierul nostru percepe un pericol sau o amenintare exterioara, devenim stresati, iar corpul nostru secreta cortizol si adrenalina, hormonii stresului. In acest caz, daca stam intr-o stare de pasivitate, nivelul disconfortului va creste foarte mult. Miscarea fizica ne ajuta sa descarcam acesti hormoni care sunt intr-o cantitate mult prea mare.
- zilele libere la locul de munca – daca simtim ca nivelul stresului a ajuns la cote alarmante, o idee destul de simpla si rapida ar fi o perioada in care sa ne indepartam de factorii stresori. Trebuie sa incercam sa evitam o perioada prelungita de stres si sa alegem deconectarea totala (nu verificam mail-urile, telefonul).
La nivel organizational:
Putem lua in calcul un sistem de recompense, recunoasterea importantei muncii, respectarea programului de lucru, suficiente resurse umane, reducerea birocratiei etc.
- relatiile inter-umane pozitive – avem nevoie de relatii bazate pe incredere si sustinere. Sunt de ajutor discutiile cu ceilalti (dialogul cu familia, prietenii, psihoterapeutul).
- tehnici de mindfulness – avem nevoie de activitati prin care ne conectam cu propria persoana, gandurile, trairile, sentimenele noastre. Modul in care reflectam la confruntarea cu frica, anxietatea, panica ne ajuta in timp la normalizarea acestora. Doua exemple ce pot veni in completarea acestor tehnici de mindfulness care ne relaxeaza mintea si corpul sunt yoga si exercitiile de respiratie.
Cu toate ca burnout-ul nu este o afectiune permanenta, schimbarea anumitor factori din mediul organizational sau dezvoltarea unor abilitati de adaptare, ajuta la gestionarea epuizarii.
Train2Perform este Partener Oficial Great People Inside (GR8PI), platforma avansata de evaluare si dezvoltare a resurselor umane si care ofera totodata posibilitatea de a gestiona "ciclul complet de viata" al fiecarui angajat / persoana de la selectie,
integrare si dezvoltare, pana la optimizarea performantelor.
GR8PI - „The Next Generation People Intelligence Platform"- bazata atat pe informatii stiintifice, cat si pe pe instrumente complet personalizabile si adaptabile la specificul fiecarei companii si job in parte, completeaza „paleta" de instrumente folosite de Train2Perform, diversificand astfel serviciile de HR oferite clientilor si partenerilor nostri, in scopul deblocarii potentialului, imbunatatirii performantei si cresterii productivitatii, individual pentru fiecare membru al echipei, dar in egala masura la nivelul intregii organizatii.
Unul dintre instrumentele recent introduse este Burnout Assessment care analizeaza urmatoarele trasaturi comportamentale: stabilitate emotionala, capacitate de adaptare, gandire pozitiva, stres si rezilienta, agresivitate, motivare intrinseca, epuizare, workaholism, gestionarea emotiilor.
Va invitam pe pagina web Train2Perform pentru a solicita un demo gratuit al instrumentelor de evaluare Great People Inside.
Andreea Mocanu – HR Recruiter la Train 2 Perform
Specializata in recrutarea si selectia de personal, pasionata de psihologie, de intelegea esentei fiecarui individ si personalizarea solutiilor pe nevoile lui specifice, absolventa a Masterului de Evaluare, formare si consiliere psihologica a personalului.
Andreea se implica activ in consilierea candidatilor pentru a gasi cea mai favorabila oportunitate fiecarui context.
Citeste si:
